Si ne ranesc ploapa fina,
Cad uneori cu aripa umeda de nori
Porumbei rataciti peste zari.
Un soare bland rasare pe pamant
Si totul iar reinvie
Din vis trezit se inalta peste infinit
Un sarut lumii daruind.
Deschideti poarta soarelui
Sa poata rasari
Pe adincul cer senin si pur
Din ochi de copii
Deschideti poarta soarelui
Sa poata lumina
Vesnicii de flori si fruct si zbor
Cat timpul va dura
Nevrute nopti
Se culca pe la porti
Si cate-un gand ne mai doare
Dar vom uita la al zilei aurit hotar
Cand pe cer va fi soare iar.
Ca intr-un mit
Dintr-un alt timp venit
Dansul solar ne da viata
Ne da puteri sa invingem
Cat ar fi de greu
Si un vis ca vom fi mereu
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu